Skip to main content

Motociclismul și adolescența… ”Nume de cod”: A1

Rebel în România – un proiect susținut de HONDA România!

Mă uit cu oarecare invidie la copiii care astăzi au ocazia să deschidă de mici poarta lumii frumoase a motociclismului. Ei sunt adevărații ”rebeli în România”, cei care înțeleg de mici farmecul și utilitatea mersului pe două roți și aleg să obțină permisul de categorie A1 și să acumuleze experiență în loc să aștepte să facă 18 ani și să își roage părinții să le ia cea mai scumpă mașină pe care și-o pot permite.

Generațiile se schimbă, iar acest lucru, din fericire, favorizează motociclismul. Se schimbă în primul rând generațiile de copii și adolescenți care încep să vadă lumea și altfel. Să fii în tendințe înseamnă altceva, să fii original are altă valoare, să știi ce își place cu adevărat și să faci asta este privit cu mai multă toleranță și chiar încurajat. Se schimbă și generațiile de părinți. În urmă cu niște ani, câți părinți își susțineau copiii la 16-17 ani să urmeze școala moto? Motociclismul era mult mai puțin înțeles, privit cu mai multă teamă și era un fel de element exotic într-o lume în care cu toții se gândeau numai la lucrurile rele care se puteau întâmpla în ieșirile pe două roți.

O simplă vizită în poligon sau câteva discuții cu părinți care au copii de 16 sau 17 ani sunt suficiente pentru a ne da seama că acum ajung la școlile moto nu doar cei care au facut motociclism, ca sport, de mici, și nici măcar cei care au fost inspirați de părinți motocicliști. Sunt adolescenți obișnuiți care decid într-o zi că motociclismul li se potrivește și vor să obțină permisul de categorie A1.

Ei sunt adevărații promotori ai motociclismului în rândul generației lor. Când se vor duce cu motocicleta la liceu și vor vorbi cu prietenii și colegii despre ce înseamnă mersul pe două roți – despre senzația frumoasă pe care ți-o oferă, despre mobilitatea în trafic și despre orizonturile pe care ți le deschide – sămânța ideii că lumea moto este una din care ai vrea să faci parte încolțește în mai multe minți dornice de experiență de viață.

”Da, sigur! Și așa îngroșăm rândurile teribiliștilor pe două roți!„ ar putea supune voci de părinți speriați sau adulți care nu înteleg cum îți schimbă viața și percepția asupra ei mersul cu motocicleta.

Cu cât încep mai devreme, cu atât riscul de a cădea în plasa pasiunii pentru viteză și a teribilismului scade. Înțeleg de mici riscurile pe care și le asumă și își încep viața pe două roți cu motociclete de 125 cmc, ceea ce ajută la reducerea riscului de accidente. Până vor ajunge să conducă motociclete puternice vor fi acumulat deja multă experiență, îți vor fi dezvoltat toate abilitățile și instinctele, iar mersul cu motocicleta va fi parte din viața lor obișnuită, nu un mod de afirmare sau de exprimare a dorinței de libertate.

Am vrut să aflăm cum se vede experiența moto din adolescență chiar prin ochii unor tineri motocicliști. Unul dintre ei este Robert PLOȘCA. Cu un tată pasionat și el de motociclism, intrarea lui Robert în lumea moto a fost firească. Cum se dezvoltă însă ca motociclist și ce dorințe are pentru viitor ține numai de el.

Încurajat de părinți, a ales o școală moto după recențiile primite de la cunoscuți:

La 16 ani am avut o experiența foarte frumoasă cu cei de la școala pe care am urmat-o pentru a obține categoria A1 – oameni care își dau interesul de a te învăța cum sa nu ajungi o victima sigură atunci când ești pe cont propriu. La 18 ani am revenit la cursuri pentru a avansa la categoria A2, dar experiența nu a mai fost la fel de bună. Am fost la o alta școala moto, unde ofertele erau mai bune, dar interesul instructorilor lipsea.

A profitat de experiența din școală pentru a testa mai multe tipuri de motociclete și pentru a vedea care i se potrivește mai bine. Prima sa motociletă a fost o Honda Varadero 125, iar acum conduce un Suzuki V-Strom de 650 limitat la A2 și spune, cu sinceritate, ca nu știe care va fi următoarea sa motocicletă. Știe însă că este forma sa princcipală de transport, fie că merge la școală, prin oraș, sau la plimbări mai lungi, uneori însoțit de tatăl său. Este un mod de deplasare simplu și rapid, dar și forma prin care își limpezește gândurile în drumuri liniștite de câteva ore. Nu neagă faptul că are mereu un sentiment de teamă când se urcă pe motocicletă, dar știe că accidentele pot fi evitate în mare parte prin propria responsabilitate și atenție la trafic.

”Odată cu obtinerea permisului moto și odată ce îți iei motocicletă, îți dai seama că ai în jur mai multe tipuri de persoane. Cele care te condamna și spun ca ești „donator de organe” și ca ești un teribilist care va merge cu viteză și nu are respect pentru cei din jur și cei care te susțin și îți înțeleg pasiunea fie că au sau nu permis moto. Le recomand cu mare drag să încerce această experineță celor care înțeleg cu adevărat ce riscuri și responsabilități implică motociclismul.”

Unde se vede Robert peste 20 de ani?

Mă văd ca și acum, cu o motocicletă de touring, alături de familie și prieteni, mergând în diverse călătorii – mai lungi sau mai scurte.

Vlad BUCUR are 17 ani și este posesor de permis categoria A1 din toamna anului trecut. Nu are motocicliști în familie, dar se pare că el deschide drumul, pentru că părinții vor să îi urmeze exemplul și să facă și ei școala moto în 2021.

Mereu mi-a placut ideea de a merge pe două roți, iar eu, stând în afara Bucureștiului, am avut nevoie de un mod eficient să mă deplasez în oraș, așa că am ales motocicleta.

Mama sa este cea care l-a  încurajat să își urmeze pasiunea pentru motociclism și împreună au ales o școală moto cu recmandări bune de la cunoscuți. Pentru Vlad, școala moto a fost ușoară și plăcută totodată, cel mai mult distrându-se în poligon.

Prietenii consideră că este curajos pentru că a ales să urmeze școala moto și îl admiră pentru acest lucru. La rândul său, Vlad încurajează pe oricine se gândeșe la această posibilitate, să urmeze cursurile și să intre în lumea moto.

Sunt sigur că orice tânăr din generația mea a văzut motociclete și din ce în ce mai mulți își doresc să experimenteze mersul pe două roți, fie ca pasageri, fie, de ce nu, chiar la ghidon.

Vlad are acum un Kawasaki Eliminator de 125cc din 2002 – prima sa motocicletă. Pentru momentul în care va dobândi permis de categoria A, vrea o Honda CBR600RR.

Își folosește motocicleta pentru deplăsarile rapide de prin oraș și așteaptă să meargă cu ea și la școală, când cursurile vor fi reluate fizic. Nici el nu neagă faptul că se teme când iese pe stradă, mai ales pentru că simte că nu poate avea încredere în atenția participanților la trafic. Cu toate acestea, acumulează experiență cât de mult poate și merge înainte cu motocicleta, convins că mașina nu îi poate oferi vreodată același sentiment de libertate.

Unde se vede Vlad peste 20 de ani?

Mă văd conducând o motocicletă Sport sau Sport Touring, vizitând toată Europa. Aș vrea să conduc o motocicletă pe fiecare continent… exceptând Antarctica 😊.

Rober și Vlad sunt doar două exemple de adolescenți care și-au descoperit de mici pasiunea pentru motociclism, dar care au și înțeles responsabilitatea pe care și-o asumă ieșind în trafic. Acest lucru nu îi sperie. Sunt cu noi pe stradă, deși sub cască nu vă dați seama că sunt doar copii în drum spre școală.

Așa arată viitoarele generații de motocicliști și tot ei sunt cei care vor răspândi ”microbul” moto în rândul colegilor și prietenilor. Ideal ar fi să existe și la noi programe în școli care să le vorbească tinerilor despre mobilitatea urbană, despre utilitatea și frumusețea mersului pe două roți. Demontat de la vârste fragede, mitul ”donatorilor de organe” nu își va mai pune amprenta pe noile generații de motocicliști.

Am început și noi, cu pași timizi, să ne îndreptăm în direcția în care motociclismul să fie prezentat în școli, cu respinsablitate dar și cu încurajarea de a-l îmbrățișa toți cei care simt ca au o înclinație în această direcție.

Chiar autoritățile au început să construiasca programe de promovare a mersului pe două roți în școli – ca formă de deplasare rapidă și facilă, dar și ca alegere care trebuie făcută cu responsabilitate față de tot ceea ce înseamnă siguranța rutieră.

Pe măsură ce numărul de ”mici” motocicliști crește, devine mai importantă și cererea de motociclete adecvate acestei categorii: motoare de 125 cmc și o putere maximă de 11 Kw – 15 cp.

Honda România, spre exemplu, a raportat în 2020 creșteri la vânzările de motociclete cu cilindree mică, inclusiv de 125. Acesta este motivul pentru care una dintre noutățile anului 2021 este CB125F, un model pe care Honda mizează în acest sezon.

Faptul că oferta de motociclete pentru categoria A1 crește este un semn bun și, totodată, un element important de care este nevoie pentru ca motociclismul să se dezvolte. Cu cât acordăm mai multă atenție tinerilor motocicliști, cu atât viitorul moto va arăta mai bine. Trebuie să le vorbim încă din școală despre avantațul mersului pe două roți, să ne asigurăm că școlile moto le oferă cursurile de care au nevoie, să îi consiliem și să îi ajutăm să își ia motociclete care li se potrivesc și, nu în ultimul rând, să îi încurajăm și să îi protejăm când îi vedem în trafic.

”Rebel în România” este un proiect motoADN dedicat începătorilor și tinerilor motocicliști, menit să inspire și mai ales să încurajeze noile generații să îmbrățișeze motociclismul ca experiență specială în viața lor, dar și ca mijloc de deplasare ideal pentru zilele noastre.

Leave a Reply